Realizarea Giardini Pubblici, cea mai mare gradina publica din oras, a fost ordonata de Napoleon in 1807. A fost oficial deschisa in 1811, cu doar trei ani inaintea demiterii sale. Pentru a o realiza, a trebuit sa demoleze un intreg district rezidential (inclusiv patru biserici). In gradina veti gasi banci umbrite, cateva giostre (leagane si alte locuri de joaca pentru copii) si un bar-restaurant.
Este posibil sa fi observat in timpul plimbarilor dumneavoastra venetiene ca exista o cantitate surprinzatoare de verdeata, majoritatea sub forma unor gradini particulare (atat de multe incat exista o carte de buzunar numita „Gradini secrete in Venetia”, de Cristiana Moldi-Ravenna, Gianni Berengo Gardin si Tudy Sammartini). De asemenea, aici se gasesc pavilioanele nationale ale Bienalei Internationale de Arta, festivalul de arta contemporana din Venetia, tinut din iunie pana in noiembrie la fiecare doi ani. Impreuna, pavilioanele formeaza un fel de mini-compendiu al gandirii arhitecturale a secolului XX. Fiind departate de centrul istoric si de aceea neintersectandu-se cu el, pavilioanele reprezinta munca unei intregi legiuni de arhitecti. Carlo Scarpa a contribuit intr-un fel sau altul din 1948 pana in 1972, innoind continuu Pavilionul Italian sub forma de labirint si construindu-l pe cel Venezuelan (1954). El a mai realizat si Biglietteria (Casa de bilete) si curtea de la intrare. Alte contributii interesante sunt „Padiglione del Libro” (Pavilionul Cartii), realizat in 1991 de James Stirling, Pavilionul Scotian, realizat de Gerrit Rietveld in 1954, Pavilionul Austriac, conceput de Josef Hoffman in 1934 si Pavilionul Australian, imaginat de Peter Cocs in 1988, care se termina cu un canal.
- Castello
- cu feribotul – Giardini & Biennale