Statia Pecherskaya amesteca stralucirea filmelor de spionaj din timpul Razboiului Rece cu o doza considerabila de futurism: candelabrele moderne din centru si arcadele masive umbroase te fac sa crezi ca umatoarea oprire ar putea fi chiar luna.
Nu ratati: Atunci cand se apropie un tren, luminile de pe platforma bat puternic, pentru a anunta sosirea apropiata a acestuia.
Metroul din Washington este o raritate printre metrourile utilitare ale Americii, potrivit lui Zachary M. Schrag, profesor de istorie la Universitatea George Mason (pe linia potrocalie). „Kennedy a fost presedinte in perioada conceperii acestuia”, declara Schrag „ si era convins ca arhitectura federala reprezinta demnitatea guvernului, nu cea mai ieftina solutie posibila.”. Rezultatul, gandit de arhitectii Harry Weese & Associates, dupa ce Weese a facut un tur al marilor metrouri ale lumii, a fost o serie de tavane boltite de catedrala, cu blocuri casetate. Iluminatul elegant si aspectul discret ii confera un aer ecleziastic. Si, intocmai ca intr-o biserica, mancatul este interzis.
Paris, Franta: Statia Arts-et-Métiers
Nu ratati: Muzeul de deasupra statiei Arte si Meserii este plin de inventii si ciudatenii ale secolelor XVIII-XIX, inclusiv originalul pendul al lui Foucault, folosit pentru a demonstra miscarea de rotatie a Pamantului.
Intrarile Art Nouveau ale arhitectului Hector Guimard in metroul parizian sunt simboluri ale arhitecturii publice elegante. Ele confera sentimentul intrarii intr-o gradina ascunsa, mai degraba, decat intr-o statie de metrou. Ceea ce se afla dedesubt este adesea total diferit, cu replici ale colectiei Louvre-ului, in statia Louvre-Rivoli si reproduceri din Rodin in statia Varenne. Cel mai suprarealist interior este cel din Arte si Meserii, conceput de catre autorul de benzi desenate belgian François Schuiten. Calatorii se vad intr-un submarin inspirat din Jules Verne, cu hublouri si came uriase.
Stockholm, Suedia: Statia T-Centralen
Nu ratati: Linia nordica duce catre Sergels Torg, o piata centrala mare in care se afla Casa de Cultura, care gazduieste expozitii si concerte.
In deceniul 5 al secolului trecut, artistii Vera Nilsson si Siri Derkert au fost primii din Suedia care au sugerat ca arta sa fie integrata in noul sistem de metrouri. Astazi, peste 140 de artisti sunt reprezentati in 90 de statii, in expozitii permanente si temporare. Arhitectural vorbind, fiecare statie este o opera de arta, insa spatiul gol albastru al sectiunii Liniei Albastre din T-Centralen, creat in anii 1970, este o capodopera subterana.